“Porunca noua dau voua:Sa va iubiti unul pe altul.
Precum Eu v-am iubit pe voi,asa si voi sa va iubiti unul pe altul.” ( Ioan 13,34)
A iubi este insasi legea vietii. Este una dintre cele mai fumoase actiuni pe care o poate realize o fiinta umana.Să fii iubit si să iubeşti este un dar divin. Gandurile care se cladesc prin iubire sunt mai luminoase decat razele soarelui… Dragostea este principiul fundamental al credinţei creştine. Căci – nu-i aşa? – dacă dragoste nu e, nimic nu e.
Din iubire a creat Dumnezeu lumea, din iubire s-a intrupat, s-o invete iubire a trait si a propovaduit, cu iubire S-a jertfit ca s-o mantuie si daca am invatat taina iubirii, ne va intreba la Judecata. Marii noştri duhovnici au pus demult diagnosticul acestei lumi: suferă de lipsa dragostei.
Parintele Arsenie Boca spunea ca” In societatea omeneasca Iisus l-a batut pe potrivnic prin iubirea de oameni, oricat Il lovea vrajmasul printr-insii cu ispita durerii”. Deci, ca sa putem ajunge la Iisus trebuie sa facem ceea ce a facut El ca sa ajunga la noi.Ce anume? Ne-a iubit atat de mult, dar nu ne-a iubit preferential!Sa privim in jurul nostru, macar o clipa, si o sa vedem zambete si complimente false care nu au nicio legatura cu iubirea dorita de Dumnezeu. Noi,cei ce ne numim crestini,suntem datori sa invatam si sa veghem mereu asupra lucrarii lui Dumnezeu.Asadar,sa nu uitam ceea ce Sf.Apostol Pavel ne spune:”Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte. Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă. Dragostea nu cade niciodată” (I Corinteni 1, 13)