Cultura europeana, a devenit cu trecerea vremii o cultura care tinde sa elimine pe Dumnezeu din realitatea obiectiva pentru a pune in locul Sau omul. Educatia religioasa a devenit un subiect din ce in ce mai controversat in ultima vreme. Religia si credinta au devenit subiecte tabu, iar intr-o lume in care influenta massmedia, a muzicii occidentale si a filmelor hollywoodiene isi pune amprenta din ce in ce mai puternic,faptul ca esti credincios trebuie pastrat secret astfel incat sa nu devii tinta glumelor si ironiilor prietenilor sau colegilor de scoala. Fără îndoială,fiecare om se raportează la realitate în mod pragmatic, prin voinţă, acţiune,dar şi la nivel spiritual, prin credinţă, atitudine.Cred ca educaţia religioasă ar trebui sa constituie un mijloc de promovare a drepturilor omului,un mijloc de cunoaştere a trecutului istoric şi a valorilor culturale produse de creştinism vreme de două milenii. Într-un pasaj de o rară pătrundere psihologică, Î.P.S. Mitropolit Nicolae al Ardealului, în studiul despre Religie şi cultură,spune ca;”Religia nu poate fi contrară culturii,deoarece între religie şi celelalte bunuri spiritual-morale, care constituie fiinţa culturii adevărate, nu numai că nu există nici o contrazicere internă,dar trebuie să existe cea mai desăvârşită legătură prietenească”.Azi,nu putem sa nu constatam o ruptura intre cultura si religie.Cultura s-a îndreptat spre raiul pământesc,exclusiv spre bunurile materiale şi de aici nenumărate conflicte între oameni. „Prin darul lui Dumnezeu sunt ceea ce sunt şi harul Lui, care este în mine, nu a fost în zadar” (I Corinteni 15,10). Sa nu uitam ca Harul trezeşte conştiinţa,sfinţeşte viaţa si asigură triumful spiritului asupra materiei şi a binelui asupra răului. Apelul pe care il facem pentru realizarea educatiei religioase pleaca de la credinta ca educatia este o opera de spiritualizare,este o religie a viitorului, pentru ca ea cuprinde“partea cea buna”,esentialul de care crestinul ortodox are nevoie. Educatia religioasa se face in primul rand in familie.Ea inseamna transmiterea de la parinti la copii a credintei in Dumnezeu, a sentimentului religios.Daca parintilor le lipseste, copiii au o mare problema, pentru ca trebuie sa si-o insuseasca din alta parte.De aceea noi promovam credinta in Dumnezeu si pe aceasta cale moderna de comunicare. In al doilea rand educatia religioasa se face in scoli.Elevii se pot atasa de sentimental religios,fie ca o completare la ceea ce au de acasa, fie ca o adaugire, ca ceva nou, daca nu au cu ce veni de acasa. Si mai ales pe Dumnezeu Il gasim in biserica. Va asteptam sa-L descoperiti, dragilor!.
