Dragii noștri,
Înainte de toate, Vă rugăm să respectați hotărârile și recomandările autorităților de stat și bisericești.
Chiar dacă în aceasta perioadă nu ne mai putem aduna fizic în ceea ce cu atâta bucurie numim Comunitatea Bisericii Sfânta Treime – Ghencea, sunt convins că rămânem cel puțin tot atât de uniți în rugăciune. Pentru că, mai ales acum, este nevoie de tot mai multă rugăciune: rugăciune pentru frații noștri care sunt în suferința provocată de aceasta boală, pentru familiile lor, pentru personalul medical slujitor, pentru cei care ne urăsc și pentru cei care ne iubesc pe noi și pentru toți frații noștri cei întru Hristos.
Este cu atât mai dureros că, în vremurile acestea de suferinţă şi nevoie, toţi şi toate ne îndeamnă să ne depărtăm de Biserica – sperând să ne depărteze de Dumnezeu, fără să înţeleagă că numai cu ajutorul Lui putem să trecem peste această încercare; că fără El ne va fi foarte greu, tot mai greu, că dacă ne bazăm numai pe puterile noastre omeneşti, vom suferi şi mai mult şi timp mai îndelungat. Îmi este dificil să înţeleg cum, acum când ar trebui să strigăm tot mai mult la Dumnezeu, prin toate mijloacele posibile suntem îndemnaţi să ne îndepărtăm de El. Au uitat “înţelepţii” de astăzi ca Nihil sine Deo?
Tot așa, vă rog să ne întărim sufletește unii pe alții și să nu ne lăsăm descurajați de atacurile tot mai crude care vin din partea unora. Să ne rugăm și pentru ei; este nevoie de multă rugăciune pentru acești frați ai noștri – sunt botezați și ei, nu?
Să înțelegem că tot în aceste vremuri ne este cercetată, ne este cernută credința, ca „aurul în topitoare”. Acum şi după astfel de vremuri, se vede cine trăiește cu adevărat cu Hristos în viața lui și cine doar împlinește o datorie sau un obicei.
Sunt convins că Biserica lui Hristos va ieși mai puternică, mai întărită din acestă restriște. Sunt încredințat că, chiar și cu ușile închise, Biserica este corabia salvatoare pentru poporul român. Slujitorii Altarului vă vor pomeni la Sfânta Liturghie.
A trecut Biserica și Neamul nostru prin situații mult mai grele: cu toate acestea, încă mărturisim pe Domnul și astăzi. Deci, Îl vom mărturisi și peste timp, pentru că El este veșnic și puternic, pentru că: “Domnul este ajutorul meu şi nu mă voi teme de ce-mi va face mie omul. Şi iarăşi: nu mă voi teme de rău, pentru ca Tu cu mine eşti!” (rugăciune din Molitfelnic).
Amintindu-ne de momentul în care Dumnezeu S-a hotărât să distrugă cetățile Sodoma și Gomora pentru păcatele ce se făceau înlăuntrul acestora, iar Avraam a mijlocit la El să nu le piardă, să nu lăsăm România fără numărul suficient de drepți, care să-L înduplece pentru salvarea neamului. Să-i susținem pe aceștia, să le arătăm că putem pătimi alături de ei pentru El. Să ne ducem această Cruce a zilelor de acum, cu smerenie, ascultare și bucurie: Crucea când, preot fiind, stai cu biserica închisă; Crucea când trebuie să spui fiilor tăi duhovnicești că nu poți să îi primești la spovedit și împărtășit deocamdată; Crucea bunului credincios care trebuie să se unească cu tine în Sfânta Liturghie de acasă…
… Doamne, ocrotește-i pe români!
