Pe vremuri, în preajma zilei de 1 martie, cel mai adesea pe 24 februarie, oamenii ţineau sau făceau Dragobetele (Ziua Îndragostiţilor, Cap de primavară, Logodnicul Păsărilor). Probabil că luna februarie era considerată luna de primavară, iar ziua de 24 era începutul anului agricol (uneori ziua ieşirii ursului din bârlog). Este momentul în care natura se trezeşte, păsările îşi caută cuiburi, iar oamenii, în special tinerii, intră şi ei în rezonanţă cu ea. Divinitate mitologică similară lui Eros sau Cupidon, Dragobete este considerat a fi fiul Dochiei, un bărbat chipeş. Nu blând ca Sf. Valentin, ci năvalnic, el era la daci zeul care oficia în cer la începutul primăverii nunta tuturor animalelor. În decursul anilor această tradiţie s-a extins şi la oameni. Astfel, de Dragobete, fetele şi băietii se intalnesc pentru ca iubirea lor să ţină tot anul, precum a păsărilor ce se „logodesc” în acestă zi. Credinţa populară româneasca spune că cei care participă la Dragobete vor fi feriţi de boli tot anul. Asadar: dimineaţa, îmbrăcaţi în cele mai bune haine, tinerii se întâlneau în centrul satului sau în faţa bisericii. Dacă timpul era favorabil, porneau cântând în grupuri către pădure sau prin lunci în căutarea ghioceilor şi a altor flori, daca vremea era urată se adunau la unii dintre ei acasă şi se ţineau de poveşti.
Pentru toţi, sărbătoarea dragostei era socotită una de bun augur, deoarece se credea că Dragobetele îi va ajuta pe gospodari să aibă un an mai îmbelşugat decât ceilalţi, în ziua de Dragobete oamenii nu munceau ca în zilele cu sărbători religioase, doar îşi făceau curăţenie prin case.
Academicianul braşovean Alexandru Surdu ( foto) a lansat la 24 februarie 2010, chiar de ziua sa de naştere, cartea “Dragobetele, povestea iubirii la români” pentru toţi cei care încă sărbătoresc iubirea în spiritul tradiţiei. Tradițiile și obiceiurile românești de Dragobete nu sunt cunoscute de generația tânără. Tocmai de aceea, academicianul Alexandru Surdu a scris o carte despre sărbătoarea Dragobetelui, carte în care dezvăluie cititorilor semnificația iubirii românești.
Cartea conține și datini de Dragobete, de la nivel local și nu numai. „În zona Brașovului există un obicei în care băieții încă de la vârsta de 12 ani erau duși la stână și plecau cu turmele pentru a dobândi anumite îndeletniciri și pentru a se întoarce juni”, povestește Surdu. Despre toți cei care nu doreau să sărbătorească de Dragobete se spunea că vor rămâne singuri tot restul anului. Și în ziua de astăzi se sărbătorește Dragobetele, dar la concurență cu mai noul și împrumutatul Valentine’s Day.
